POEM NETERMINAT 38
N-AM PLÂNS
Şi-acum mi-e sufletu - necat
Dar poate nici n-am înţeles
Cât de uşor faci un păcat!.
Şi nu mai ne-ntâlnim cu ea
Căci n-o avem şi-a doua oară
Oricât de mult noi doi, am vrea.
Şi nici la piept te-am adunat
Acum s-a strâns atâta dor
Dar ce folos că ai plecat!
Precum în fiecare an,
Să fii alăturea de mine
Cu mustul dulce în pahar.
Şi boabele - au căzut pe jos,
Căci n-are cin’să le culeagă
Şi singur sunt neputincios.
Frumosul fir de trandafir,
Dar plâng de- acum în orice zi,
La poarta unui cimitir.
14 septembrie 2008
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu